Recomandările Reţelei organizațiilor de autoreglementare jurnalistică (ROAJ) privind propaganda informaţională în mass-media

Organele naționale de autoreglementare jurnalistică, membrii Rețelelor organizațiilor de autoreglementare jurnalistică (ROAJ) sunt îngrijorate de înmulțirea materialelor propagandistice în mass-media, răspândite atât de difuzorii naționali, cât și de difuzorii și editorii internaționali, inclusiv cei de stat, public-normativi și particulari. În contextul prezentului document, sunt considerate propagandistice materialele jurnalistice de orice gen care:

• conțin limbaj de ură, discriminare, rasism, șovinism, glorifică războiul și terorismul, propagă xenofobia;
• manipulează cu faptele în scopuri politice;
• exploatează subiecte de interes public sporit și fac abuz de încrederea cetățenilor față de mass-media în ansamblu și față de jurnaliști în particular.

Problema propagandei îndeosebi afectează țările în care mass-media străină sunt inițiatorii influenței propagandistice și au un public tradițional.

            Membrii ROAJ menționează cu profundă îngrijorare că pericolul răspândirii largi a materialelor propagandistice în presă, adică în zona de responsabilitate profesională a redacțiilor și jurnaliștilor, prezintă pericol atât pentru libertarea de exprimare, cât și pentru drepturile informaționale ale cetățenilor. Folosirea presei în calitate de instrument de propagandă se atestă zilnic, iar propaganda devine tot mai dură și mai cinică.

            Membrii ROAJ constată că mass-media și reprezentanții acestora tot mai des se implică în campanii agresive, difuzând în instituțiile media tradiționale și cele noi, sub forma materialelor de autor și redacționale, un content evident manipulator, care contravine standartelor și principiilor etice ale profesiei, subminând încrederea publicului în independența redacției, în onestitatea și responsabilitatea jurnalistului.

            Membrii ROAJ consideră că niciun fel de scopuri nu pot justifica manipularea opiniei publice, difuzarea unor informații vădit minciunoase sau numai jumătate de adevăr, care mimează veridicitatea faptului și exactitatea de transmitere a opiniei.

Membrii ROAJ se ghidează de faptul că încălcarea bazelor deontologice ale jurnalisticii inevitabil provoacă nu doar creșterea nivelului de neîncredere a cetățenilor față de mass-media, jurnaliștii profesioniști și organizațiile media, dar și amplificarea influenței statului asupra presei, imixtiunea politică în activitatea unor redacții concrete, inclusiv până la limitarea reală și semnificativă a drepturilor mass-media la difuzarea liberă a informației. Implicarea directă sau indirectă a presei în mașinăria propagandistică prezintă pericol direct pentru securitatea mass-media și jurnalistului, subminează posibilitatea îndeplinirăă de către aceștea a misiunii lor sociale, inclusiv apărarea intereselor societății.

 Având în vedere cele menționate, organizațiile membre ale ROAJ îndeamnă jurnaliștii, redactorii, proprietarii instituțiilor media și persoanele responsabile de conținutul redacțional și difuzarea acestuia să se ghideze în activitatea lor de standardele profesionale fundamentale și să asigure la modul practic:

• actualitatea, veridicitatea, relevanța știrilor și reflectării lor, oferindu-le cetățenilor informații veridice, complete și clare despre evenimentele curente în contextul în care acestea capătă sens;
•  conștiinciozitate, onestitatea profesională, dreptul jurnalistului la opinie proprie;
• detașarea materialului jurnalistic de orice altă metodă de a avea încărcătură propagandistică sau mesaje de manipulare;
• respingerea oricăror restricții de cenzură, apărarea dreptului cetățenilor de a obține informații obiective.

Organizațiile membre ale ROAJ consideră că redacțiile instituțiilor media sunt obligate să se abțină de la difuzarea oricăror declarații directe sau indirecte de discriminare, xenofobe și trebuie să prevină apariția unor publicații care conțin materiale calomnioase, umilitoare, care afectează demnitatea cetățenilor pe criterii rasiale, lingvistice, religioase, etnice sau de gen, care amplifică inegalitatea socială, politică sau de alt gen.

           Organizațiile membre ale ROAJ consideră că instituțiile mass-media:

• sunt obligate să evite multiplicarea zvonurilor, mesajelor bazate pe date neverificate menite să provoace scandaluri, lansarea unor informații de manipulare. Știrile din materialele informative în niciun caz nu trebuie să conțină comentarii. Instituția media care consideră că informația obiectiv nu poate fi verificată, dar merită să fie difuzată, urmează să informeze publicul despre aceasta;
• nu au dreptul să manipuleze cu imaginea sau sunetul astfel, încât schimbarea intonației, a accentelor sau procesarea redacțională să denatureze intenționat sensul sau valoarea informației;
• sunt obligate să se asigure că fiecare component al știrii conține în exclusivitate fapte care corespund realității. Știrea trebuie să conțină trimitere la surse independente care confirmă informația;
• trebuie să evite „adaptarea” datelor și faptelor cu scopul denaturării situației reale. Stabilind gradul de importanță al unor componente ai informației, instituțiile media trebuie să tindă să prezinte știrile imparțial și obiectiv, făcând diferență între ceea ce este important, secundar sau mai puțin important;
• sunt obligate să informeze imediat publicul despre difuzarea unor informații denaturate, prezentându-și scuze de rigoare în cazurile în care este vorba de o eroare redacțională.

Organizațiile membre ale ROAJ evidențiază următoarele caracteristici principale ale propagandei:

• relația de „obiect” a subiectului propagandei față de o persoană concretă, un grup social sau a societății în ansamblu;
• reducerea deliberată de la multidimensional la bidimensional, de la multicolor la alb-negru; limitarea spațiului personal de alegere morală și a responsabilității pentru alegere;
• existența unui scop clar care urmează să fie realizat ca impact scontat de instituția media asupra „obiectului”, cu anumite modificări (sau menținerea) a „peisajului lumii” în conștiința acestuia; la modul ideal – cu transformarea imaginiilor impuse în faptă și mod de acțiune;
• selectarea deliberată a faptelor în favoarea unui „scenariu” dur, folosirea activă a dezinformației, manipularea cu faptele, datele statistice, opiniile, inclusiv ale experților, sau mutarea accentelor acolo, unde dezinformarea directă este imposibilă;
• se acționează după principiul „scopul scuză mijloacele”; folosirea mijloacelor și metodelor incompatibile cu asemenea valori ca onestitatea, adevărul, etc.;
• depistarea, crearea sau definitivarea „imaginii dușmanului”; inducerea și menținerea în conștiința maselor a divizării în „noi” și „ei”;
• formarea convingerii că orice acțiune față de „dușman”, inclusiv „dușmanul intern”, față de potențialul dușman, inclusiv persoana care nu este suficient de loială față de institutele, interesele și ideile dominante din societate, este justificată moral;
• injectarea zilnică consecventă în discursul public a temelor, exemplelor, imaginilor – de regulă a valorilor tradiționale interpretate subiectiv – în calitate de valori unice durabile și din acest motiv principale în această lume instabilă;
• apelarea preponderent la emoții și sentimente, nu la rațiune, jocul pe fobii și prejudecăți, folosirea activă a istoriilor despre atrocități;
• activitatea „sub acoperirea jurnalisticii”, dorința de a avea rolul de sursă primară a știrilor;
• fabricarea sentimentelor de siguranță, inclusiv a surselor de informare;
• formarea loialității adresatului impactului manipulatoriu față de sistemul de institute, interese și idei pe care îl servește subiectul propagandei.